11 nov. 14 noiembrie – Ziua Mondială a Diabetului

  Ziua Mondială a Diabetului se organizează anual din 1991, la inițiativa Federației Internaționale a Diabetului și Organizației Mondiale a Sănătății, ca răspuns la îngrijorările tot mai mari legate de escaladarea amenințării pentru sănătate, pe care o prezintă diabetul zaharat. Marcată anual la 14 noiembrie în memoria zilei de naștere a lui Sir Frederick Banting, care în anul 1922 a descoperit insulina împreună cu Charles Best, Ziua Mondială a Diabetului este cea mai mare campanie de conștientizare la nivel mondial în domeniul prevenirii diabetului, ce a distins o audiență globală de peste 1 miliard de oameni în mai mult de 160 de țări.

Tema evenimentului din anul curent este Asistenții medicali și diabetul.       Campania își propune să crească gradul de conștientizare în jurul valorii și rolului crucial pe care asistentele îl au în sprijinirea persoanelor care trăiesc cu diabet zaharat.

Asistentele medicale în prezent reprezintă peste jumătate din forța de muncă globală în domeniul sănătății și sunt cel mai implicate în susținerea  persoanelor care trăiesc cu o gamă largă de probleme de sănătate. Persoanele, care fie trăiesc cu diabet zaharat sau sunt la risc de a dezvolta această afecțiune au nevoie de sprijinul lor. Deoarece numărul persoanelor cu diabet zaharat continuă să crească în întreaga lume, rolul asistentelor medicale, altor profesioniști din sănătate și a personalului de sprijin devine din ce în ce tot mai important în gestionarea acestei boli.

Autoritățile de sănătate și factorii de decizie din toate țările trebuie să recunoască importanța de a investi în educație și formare profesională a specialiștilor din sănătate cu studii medii.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), actualmente la nivel global asistenții medicali reprezintă circa 59% din forța de muncă în domeniu sănătății, sau 19,3 milioane de asistenți medicali profesioniști. Totodată, deficitul global de asistenți medicali în 2018 a fost de 5,9 milioane și 89% din acest deficit este concentrat în țările cu venituri mici și medii. Numărul asistenților medicali instruiți și angajați trebuie să crească cu 8% pe an pentru a depăși deficiențele alarmante de profesioniști până în 2030.

OMS estimează, că investiția totală necesară pentru atingerea Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) până în 2030 se ridică la 3,9 trilioane USD – dintre care 40% trebuie să fie direcționate pentru remunerarea muncii pentru specialiștii din domeniul sănătății. Investițiile în forța de muncă din domeniul sănătății au de asemenea, capacitatea de impact asupra altor ODD: eradicării sărăciei, asigurării unei educații incluzive și echitabile, realizării egalității de gen prin angajarea și abilitarea femeilor și promovarea muncii decente și a unei creșteri economice durabile și incluzive.

DIABET: ASISTENTELE  FAC  DIFERENȚA

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat anul 2020 ca Anul Internaţional al asistenţilor medicali şi al moaşelor şi lansează un apel către autorităţi de a se asigura că forţa reprezentată de aceste două categorii de personal sanitar este suficient de puternică pentru a ne asigura că “oricine şi oriunde primeşte îngrijirea medicală de care are nevoie”.

În domeniul diabetului zaharat rolul asistentului medical ca principal furnizor de educaţie terapeutică pentru persoanele afectate de această patologie cronică este unul bine definit. Asistenţii medicali sunt parte a echipei complexe de îngrijire care ajută persoanele cu diabet şi familiile lor să înţeleagă şi să îşi gestioneze cât mai corect boala cu scopul de a evita complicaţiile cronice, de a creşte calitatea vieţii şi de a evita decesele premature.

Asistentele joacă un rol cheie în:

• diagnosticarea timpurie a diabetului pentru a asigura un tratament prompt;
• oferirea de formare în materie de auto-gestionare și sprijin psihologic pentru persoanele cu diabet zaharat pentru a ajuta la prevenirea complicațiilor;
• abordarea factorilor de risc pentru diabetul de tip 2 pentru a preveni afecțiunii.

Statistica prin diabet la nivel global

• Cele mai recente cifre arată că peste 463 de milioane persoane (1 din 11) din întreaga lume trăiesc în prezent cu diabet zaharat și numărul lor e în continuă creștere. Se estimează o creștere a persoanelor ce trăiesc cu diabet zaharat la 578 de milioane până în 2030.
• 1 din 2 persoane ce trăiesc în prezent cu diabet este nediagnosticată (232 milioane). Majoritatea cazurilor sunt diabet de tip 2. Diagnosticul precoce și tratamentul sunt esențiale pentru a preveni complicațiile diabetului și pentru a obține rezultate.
• Mai mult de 3 din 4 persoane cu diabet zaharat, trăiesc în țări cu venituri mici și medii.
• 1 din 6 copii născuți vii (20 de milioane) sunt afectați de hiperglicemie în timpul sarcinii.
• Două treimi din persoanele cu diabet zaharat trăiesc în zone urbane, iar trei sferturi sunt în vârstă aptă de muncă.
• 1 din 5 persoane cu diabet zaharat (136 milioane ) are vârsta peste 65 de ani.
• Diabetul a cauzat peste 4,2 milioane de decese în anul 2019.
• Pentru tratamentul diabetului zaharat s-a cheltuit cel puțin 760 miliarde de euro în 2019, ceea ce reprezintă 10% din cheltuielile totale pe sănătate la nivel mondial.

Situația în Republica Moldova

Potrivit datelor statistice în Republica Moldova fiecare a treia persoană din o sută cu vârsta cuprinsă între 30 și 70 de ani riscă să decedeze prematur din cauza bolilor cronice. Statisticile arată că bărbații au un risc aproape de 3 ori mai mare de a se îmbolnăvi decât femeile.

120493 de persoane trăiau cu diabet în a.2019, față de 110724 persoane în a.2018, ceea ce demonstrează o continuă creștere a acestei maladii. Prevalenţa a constituit în 2019 – 339,9 la 10 mii locuitori, fiind în creștere, comparativ cu a.2018 (312,3, la 10 mii locuitori). Incidenţa prin diabet zaharat a constituit în a. 2019 – 30,6 la 10 mii locuitori, în 2018 – 27,7 la 10 mii locuitori.

Urmare a complicațiilor diabetului, 377 de persoane au decedat în anul 2019 sau 10,6 decese la 100 mii de locuitori (a.2018 – 11,8 cazuri la 100 mii locuitori).

Diabetul este o boală cronică care apare atunci când pancreasul nu mai este capabil să producă insulină sau când organismul nu are capacitatea de a utiliza insulina pe care o produce și nivelul glucozei («zahărului») din sânge (glicemia) creşte peste normal.

Există trei tipuri principale de diabet:

Diabetul de tip 1 este numit diabet cu debut juvenil. De obicei este cauzat de o reacție autoimună în care sistemul de apărare al organismului atacă celulele care produc insulină. Persoanele cu diabet zaharat tip 1 produc foarte puțină insulină sau insuficientă. Boala poate afecta persoane de orice vârstă, dar de obicei se dezvoltă la copii sau adulți tineri. Persoanele cu această formă de diabet au nevoie de injecții de insulină în fiecare zi pentru a controla nivelurile de glucoză din sângele lor. Dacă persoanele cu diabet de tip 1 nu au acces la insulină, vor muri.

Diabetul de tip 2 obișnuit să fie numit diabet non-insulino-dependent sau diabet cu debut la adulți reprezintă cel puțin 90% din toate cazurile de diabet. Se caracterizează prin rezistență la insulină și deficiență relativă de insulină, care pot fi prezente unul sau ambele în momentul diagnosticării diabetului. Diagnosticul de diabet zaharat tip 2 poate apărea la orice vârstă. Diabetul zaharat de tip 2 poate rămâne nedetectat timp de mai mulți ani, iar diagnosticul este adesea făcut când apare o complicație sau se face un test de rutină de sânge sau glucoză în urină. Este adesea, dar nu întotdeauna, asociat cu excesul de greutate sau obezitatea, pot provoca rezistență la insulină și pot duce la valori ridicate ale glicemiei. Persoanele cu diabet zaharat tip 2 își pot gestiona adesea starea inițială prin exerciții fizice și dietă. Atât diabetul de tip 1 cât și cel de tip 2 sunt boli grave. Nu există diabet zaharat moderat.

Diabetul gestațional este o formă de diabet care constă în nivelul ridicat de glucoză în sânge în timpul sarcinii. Se dezvoltă în una din 25 de sarcini la nivel mondial și este asociată cu complicații atât  la mamă, cât și copil. Diabetul gestațional dispare de obicei după sarcină, dar femeile cu diabet gestațional și copiii lor prezintă un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 mai târziu în viață. Aproximativ jumătate dintre femeile cu antecedente de diabet gestațional continuă să dezvolte diabet de tip 2 în termen de cinci până la zece ani după naștere.

Semne și simptome

De multe ori, diabetul zaharat nu este depistat din fază incipientă, din cauza lipsei simptomelor. Creșterea nivelului de glucoză din sânge are loc lent, astfel că nu determină manifestări decât după un timp. Printre simptomele diabetului zaharat se numără:

• sete;
• urinare în cantitate mai mare decât de obicei (poliurie);
• apetit culinar ridicat (polifagie);
• oboseală.

În timp, odată cu evoluția bolii, simptomele se pot extinde și la nivelul altor sisteme, organe sau părți ale corpului:

• vedere încețoșată;
• furnicături sau amorțeală a membrelor;
• infecții ale pielii;
• infecții ale tractului urinar.

Factorii de risc:

• Istoricul familial – Daca aveți rude cu diabet zaharat de tip 2 (părinți, frați, surori, mătuși, unchi, verișori, etc), riscul de a face diabet este crescut, mai ales daca sunt prezenți și alți factori de risc (vezi mai departe).
• Excesul ponderal – Obezitatea si excesul de grăsime la nivel abdominal sunt printre principalii factori de risc de a dezvolta diabet zaharat.
• Hipertensiunea – Orice tensiune care se apropie sau depășește valoarea de 140/90 mmHg este considerata crescuta si trebuie luata in considerare și monitorizata sau tratata, deoarece poate creste riscul de apariție a diabetului. Chiar si pusee sporadice de hipertensiune ar trebui sa va atragă atenția asupra stării de sănătate a inimii si vaselor dvs. Nu ezitați să apelați la sfatul medicului de familie sau a unui cardiolog, pentru investigații complete de specialitate.
• Vârsta – Înaintarea în vârsta este un factor de risc important al declanșării diabetului de tip 2, mai ales daca sunt prezenți și ceilalți factori predispozanți amintiți anterior. Se recomanda astfel testarea glicemiei la toate persoanele peste 45 ani.
• Istoricul de diabet gestațional – Apariția diabetului in timpul sarcinii sau nașterea unui copil peste 4 kg poate fi semnul instalării ulterioare pe parcursul vieții a diabetului zaharat de tip 2. Așadar, mămicile care au avut glicemii crescute in sarcina sau au născut copii mai mari de 4 kilograme ar trebui sa-si testeze regulat glicemia, adică o data la 6-12 luni, mai ales după vârsta 45 de ani.

Măsurile de prevenire și profilaxie a diabetului

Măsurile de profilaxie a diabetului sunt direcționate spre 2 obiective principale: reducerea factorilor de risc și evitarea declanșării bolii, și alt obiectiv – evitarea complicaţiilor bolii și a decesului prematur (profilaxia primară și secundară).

Deși există o serie de factori care influențează dezvoltarea diabetului de tip 2, este evident că cei mai influenți sunt comportamentele de stil de viață asociate în mod obișnuit cu urbanizarea. Acestea includ consumul de alimente nesănătoase și stiluri de viață inactive cu comportament sedentar. Studiile controlate aleatoriu în diferite părți ale lumii, inclusiv Finlanda, SUA, China și India, au stabilit că modificarea stilului de viață cu activitate fizică și / sau dieta sănătoasă poate întârzia sau preveni apariția diabetului de tip 2.

Stilurile de viață moderne sunt caracterizate de inactivitate fizică și perioade lungi sedentare. Intervențiile bazate pe comunitate pot ajunge la indivizi și familii prin campanii, educație, marketing social și încurajează activitatea fizică atât în interiorul, cât și în afara școlii și la locul de muncă. Federația Internațională  a Diabetului recomandă activități fizice cel puțin între trei până la cinci zile pe săptămână, timp de minimum 30-45 de minute.

Gestionarea diabetului

Diabetul este o boală cronică, progresivă, dar persoanele cu diabet pot trăi o viață lungă și sănătoasă cu un bun management al diabetului. Aceasta include gestionarea nu numai a glicemiei, dar și a factorilor de risc pentru complicații, cum ar fi tensiunea arterială ridicată și nivelul colesterolului ridicat. Acestea pot fi gestionate cu o alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată și utilizarea corectă a medicamentelor, așa cum este prescris de un medic. Persoanele cu diabet necesită acces la asistență medicală regulată și organizată, oferită de o echipă de specialiști calificați.

Persoanele cu diabet zaharat tip 1 necesită tratament zilnic cu insulină, monitorizare regulată a glicemiei, o dietă sănătoasă și stil de viață pentru a-și gestiona starea în mod eficient pentru a întârzia sau a evita multe dintre complicațiile asociate diabetului.

Piatra de temelie a gestionării diabetului de tip 2 este o alimentație sănătoasă, creșterea activității fizice și menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Medicamentele orale și insulina sunt, de asemenea, prescrise frecvent pentru a ajuta la controlul nivelului glicemiei.

O dietă sănătoasă pentru persoanele cu diabet include reducerea cantității de calorii la persoanele supraponderale, înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate, consumul de fibre alimentare și evitarea consumului de tutun, alcool excesiv și zahăr adăugat.

Activitatea fizică este mai eficientă atunci când include o combinație de antrenament aerobic (de exemplu, alergare, înot, ciclism) și antrenament de rezistență, precum și reducerea timpului petrecut fiind inactiv.

Pentru persoanele cu diabet zaharat tip 1, o sursă neîntreruptă de insulină de înaltă calitate este esențială pentru supraviețuire. Aproape 100 de ani de când insulina a fost folosită pentru prima dată pentru tratarea diabetului de tip 1, multe persoane cu diabet continuă să aibă dificultăți în accesarea insulinei accesibile și regulate pentru a-și gestiona starea.

Prevenirea complicațiilor asociate diabetului:

1.  Verificați periodic nivelul glicemiei

•  Dimineața pe nemâncate (a jejun) < 110-130 mg/dl
  •    La 2 ore după o masă principală (post prandial) < 140-160 mg/dl
  •    Media glicemiilor pe ultimele 3 luni (hemoglobina glicozilată) < 6.5-7%

2.  Stabiliți-vă un plan de viață sănătoasa:

•  Schimbați-vă obiceiurile alimentare, adică alegeți o alimentație sănătoasă, cu 3 mese principale pe zi și, eventual, 2 gustări intermediare,
  •    Excludeți dulciurile concentrate, sucurile carbogazoase, alimentele procesate si alimentele grase ori prăjite, alegeți, în schimb, legumele din plin și cerealele integrale, carnea slaba, lactatele degresate și fructele cu măsură,
  •    Alegeți-vă o  forma ușoară de activitate fizica (de exemplu mersul pe jos), pe care o puteți face minim 30 de minute pe zi, în fiecare zi, sau o forma de mișcare mai intensă precum alergatul sau mersul pe banda pe care sa o faceți minim 150 minute pe săptămână.

3.Aveti grija de greutatea dvs.

•  IMC – indicele de mase corporala sa fie sub 25 kg/mp
  •    CA – circumferința abdominala să fie mai puțin de jumătate decât înălțimea sau < 94 cm la bărbați și < 88 cm la femei.

4. Controlați-vă periodic tensiunea arteriala si nivelul grăsimilor din sânge

•  Tensiunea arteriala optima este sub 135/85 mmHg
  •    HDL colesterolul (colesterol bun) ideal este > 45 mg/dl la femei si > 55 mg/dl la bărbați
  •    LDL colesterolul (colesterol rău) ideal este < 70-100 mg/dl
  •    Trigliceridele trebuie sa fie < 150 mg/dl

5.Consultati-va periodic medicul diabetolog si cardiolog.